Caracteristicile externe ale crapului

Caracteristicile externe ale crapului

Inotatoarele
Crapii au mai multe inotatoare cu ajutorul carora cotesc, coboara/urca sau se rotesc. Exista doua seturi de inotatoare perechi (pectorale si pelviene), pe cand restul sunt nepereche. Ambele seturi de perechi ajuta la controlarea miscarilor pe verticala si orizontala, in timp ce inotatoarele dorsala si anala ajuta la mentinerea echilibrului, inotatoarea codala este cea mai importanta pentru pesti, intrucat ajuta la accelerari bruste, in vederea evitarii primejdiilor si pentru supravietuirea in mediul acvatic. Crapul poate supravietui totusi si fara sa-si utilizeze inotatoarele si nu este neobisnuit sa gasiti pesti perfect sanatosi, care sa nu aiba toate inotatoarele.

Simtul olfactiv al crapului
Pe suprafata dorsala a botului se afla senzorii olfactivi (narile). Deschiderea narilor este dubla si apa patrunde prin cea anterioara si iese prin cea posterioara; curentul este creat de actiunea de inot a pestilor. In interiorul organului se gasesc milioane de filamente micute, care ajuta la chemoreceptie. Exista foarte putine date stiintifice despre chemoreceptie la crapul regal, dar in cazul carasului auriu (Carassius auratus), o ruda apropiata a sa, inregistrarile activitatii realizate prin electro-olfactograme arata ca pestele poate detecta patru stimuli olfactivi precis determinati: saruri biliare, steroizi, aminoacizi si prostaglandine. Aminoacizii vor functiona ca stimuli de hranire, pe cand prostaglandinele si steroizii vor actiona ca feromoni sexuali in sezonul de imperechere. Chemoreceptia la crapul regal este considerata foarte asemanatoare cu cea a carasului auriu.

Sistemul gustativ al crapului
In esenta, sistemul gustativ este chiar organul gustativ al pestelui. La crap, gura este considerata organul gustativ, iar principalele papile gustative (organul palatal) sunt localizate pe bolta palatina. Dar si buzele, mustatile, lamelele din branhii si inotatoarele pectorale au papile gustative de un fel sau altul. Organul gustativ este sensibil la substante acre, dulci, sarate si picante si este incredibil de sensibil comparativ cu cel al oamenilor. Impresia gustativa la aminoacizi sau nucleotide este limitata la crap, totusi acestea pot fi excelente stimulente de hranire la anumite categorii.

Ochii crapului
Sunt localizati de o parte si de cealalta a capului si ofera un camp ocular excelent; pestele este foarte sensibil la miscari. in acelasi timp insa, nu ofera o vedere binoculara de calitate. Ochiul crapului opereaza in principal ca o camera obscura si cristalinul focalizeaza razele de lumina pe retina. Potrivit oamenilor de stiinta, pestii vad in interiorul unui unghi de 97,6 grade si pot vedea intr-o fereastra circulara cand privesc deasupra apei. Imaginile din exteriorul acestei ferestre sunt reflectate din suprafata apei pe fund, motiv pentru care pestii disting greu obiectele de pe fundul apei in conditii de vant intens. Crapul detine, se pare, fotoreceptori cu sensibilitate mare de capturare a fotonilor la niveluri scazute de lumina, dar in principal, se spune ca are vedere tricromatica, cu varfuri de absorbtie a pigmentilor vizuali de aproximativ 455 nm (culoarea albastra), 530 nm (culoarea verde) si 625 nm (culoarea rosie) - asta inseamna ca vede mai bine la adancimi pana in 25 de metri. Se crede ca peste adancimea respectiva crapul vede in spectrul luminii albastre, desi factorii biotici si abiotici pot influenta acest aspect.

Mecanoreceptori crapului
Toti crapii poseda un sistem acustic - linia laterala. Mecanoreceptorii sunt situati in acest sistem, format din ureche si linia laterala, a caror functionare este coordonata reciproc. Linia laterala este mecanoreceptorul de baza, alcatuit dintr-un grup de celule senzoriale filamentoase, care ajuta pestele sa localizeze miscarile apei si directia lor si, in acelasi timp, sa-si coordoneze echilibrul. In esenta, acest mecanoreceptor produce vibratii, care-i ingaduie pestelui sa detecteze sunetele si pericolele potentiale - cum ar fi cele emise de motoarele barcilor sau de sonare. Desi urechile crapului sunt ascunse, linia laterala este in general foarte clara pe crapii oglinda, golasi si lineari.

Solzii crapului
Pielea crapului este alcatuita din doua straturi: derma la interior si epiderma la exterior. Toti solzii cresc dinauntrul dermei si sunt protejati de un strat de mucus. Ambele straturi actioneaza ca protectii majore impotriva infectiilor. Este posibil ca pestele sa-si piarda din solzi in mod natural sau prin manipularea incorecta de catre pescari, dar in conditii normale ei vor creste la loc. Pescarii ar trebui totusi sa incerce sa reduca la minimum orice vatamari posibile, prin umezirea anterioara a echipamentelor de cantarire si prin tinerea la indemana a unui flacon de solutie antiseptica, de pilda Klinik.
6293 vizualizari
Print
Anonim
Anonim 11 mar 2013, 8:25 PM
sunt de parere ca aceste imformati sunt foarte bune
Anonim
Anonim 11 mar 2013, 8:27 PM
da sunt foarte folositoare